vineri, 21 mai 2010

De toate si nimic


E MAAAAAAAAAAAI. E 21:23 si mi-am zis sa nu-mi pierd increderea si sa mai scriu cate ceva chiar daca nu stiu ceva concret ca sa scriu. N-am scris de mult timp, am simtit nevoia, poate ca nu am avut timp poate ca pe moment mi-am pierdut increderea in mine crezand ca degeaba fac asta dar e o chestie care te face sa continui, placerea.
Nu stiu de ce am ales aceasta zi sa scriu, poate ar fi trebuit sa aleg una cu soarea in care aveam multa inspiratie mii de idei care mureau incet, mii de conceptii de confruntari cu mine in care ma contrazic, si poate nu intamplator. E vineri, e bine, in ultima vreme as putea spune ca totul decurge normal - cred- desiiiiiii in ultima saptamana trec de la o stare la alta. De la nervozitate la placere, sfiala si placere, de la hiperactivitate la moleseala spre nici un chef de nimic. Ce-i drept e ca saptaana asta a si ploat. Dar inca e bine. Iubesc si ofer afectiune deci e bine. In unele seri ramaneam cu un regret ca nu am mai scris nimic, treceam peste cu un oftat usor si incercam sa revin la starea initiala. E ca si cum ti-ai pierde un prieten din motive stupide sau neglijenta usoara si ai ramane cu impresia ca ai gresit cu ceva ca candva tu vei fii cel care va schimba ceva. In fine...
In ultima vreme nu mai ascult asa multe melodii depresive, incerc sa ma detasez sa ocolesc si sa vad si partea frumoasa a lucrurilor. Ascult o muzica buna - chillout/trip-hop/down-tempo/idm/jazz - ma mai uit la un film - recomandare: Triangle - ma mai uit la un documentar - recomandare: Dincolo de Hotare cu David Icke- si de tv nu amitesc pentru ca chiar mie sila sa aud aceiasi oameni naivi, acelasi chestii repetitive si monotone, discursuri elocvente si oameni ce se contrazic. Chiar nu merita! De carti... cei drept nam mai citit nimic, nu am avut timp daca mai citeam printe randuri cateva pagini dintr-o carte prinsa la intamplare. Imi cam pare rau... sper sa recuperez. Am fixu in minte ca daca un lucru nu se mai face nu se mai repeta acela se uita, si nu vreau sa se intample asta. Ce ai putea face IESI AFARA, fie ca te duci cu un prieten/a la o bere/cafea sau un ceai si sigur veti purta o conversatie sau discutie interesanta vei invata ceva. In fiecare zi inveti ceva. Si sunt sigura ca vei ramane cu mult mai mule din discutia montona poate de la ceaiul din locul preferat de cat daca stai in casa si te uiti la tv o zi intreaga devenind un impotent ca cei de la tv. Lasam si asta.
Revin la muzica. Acum ascult: si-mi place cum suna si beatu si tot. Mi-e dor de zmeura, de copilarie de tot de cum eram eu acum 5 ani, mi-e dor sa simt ca am timp ca pot face orice fara stres si fara retineri, mi-e dor...
Dimineata ma trezesc cu un gust amar in gura, cu nasul permanent rece si trupul amorit. Ma misc cu greu spre scoala, ma uit in gol gandidu-ma la tot felul de chestii de la ilusmisti si masoni la d-zeul inexistent pentru mine, de la ce vad in chipul unei persoane la transpunerea in acea persoana. Si e atat de frumos dimineata cand roua inca persista, cand praful din tot orasul asta nu se simte, cand inca e frig dar si cald, cand toata lumea pare mai linistita mai calma daca e adormita. Asta ma facea sa zambesc subtil si sa sper sa va fi o zi mai buna ca ieri si mai rea ca maine. Ceea ce echilibreaza intreaga atmosfera si nu te face sa vezi si partea cealalta frumoasa de natura de creatie sunt masinariile, aglomeratiile, agitatia, zgomotele provocate devenite deja epice de care ai si uitat si nu le mai dai importanta, noi oamenii, oameni cu stres, oameni cu zambete mai putin sau mai mult false, oameni iritati de ceea ce nu mai iei stiu si raman cu gustul amar ca niciodata nu se va schimba ceva in bine, in concluzie mii de masti pentru un singur om atat de complicat si simplu in acelasi timp. Spre seara lucrurile se mai linistesc iar lumea si restul agitatie se retrage.Noapte isi joaca rolul iar totul e o alta zi numita noapte...
Is cam obosita si deja imi cad ochii in taste, poate am sa continui, noapte buna plus o imbratisare mare mare mare si stransa.

vineri, 12 martie 2010

De Alin . . .




Mor!
E cam primavara , si ninge. Cel mai deprimant lucru care mi se poate intampla acum , noroc cu stro care macar imi da impresia ca ma intelege. E destul de ciudat , poate ca unele lucruri nu se intampla pur si simplu.
Ma simt singur , izolat, pur si simplu nu am chef de nimic si nimeni. Unde sunt eu ala fantastic , super fericit cu chef de orice . Poate ca a fost o perioada grea , poate a fost Saturn retrograd , poate ca doar a fost un simpu moment din viata mea , dar pot spune ca , acum sunt schimbat. Acel eu care il stiai a pierit odata cu depresia asta , care m-a maturizat. Acum stiu cum , si incerci din rasputeri sa cauti solutii de iesire din o groapa abisala .
Viata merge si visurile se compromit si parca as vrea sa ma intorc in timp si sa ii pun un prezervativ lu tata.
Tapez temnita cu fericire si las sa se vada aparentele, in interiorul temnitei stiu sigur ca nu mai las pe nimeni. Sunt singur , ca un capitan fara echipaj , singur pe un vas. In fata mea e o stanca pe care nu pot sa o evit, in viata mea e o furtuna , ce se transforma in ropot.

miercuri, 20 ianuarie 2010

Apatie de ... Ianuarie?

20 ianuarie 2010 si luna continua in aceasi monotonie prevazuta. Afara e alb tot. Zapada mi se reflecta`n ochii negrii si ma poarta intr`o transa ce da spre lesin. Ma uit spre cerul aproape alb si el si incerc sa`mi revin. Oftez greu incalzindu`mi fata palida.
Nu mai am timp de nimic! week-end-urile mi le petrec in casa alaturi de ceaiurile multe, apatia se instaleaza fara sa vreau si simt ca nu`mi am locul. Ma simt in plus, ma simt degeaba. Mi`e dor de ceva nou. Mi-e sila de fete vesele ce rad la glume stupide, mi-e sila de barfe, secrete si discutii aprinse. As vrea sa pot sa dorm, as vrea sa fie vara si sa stau pe deal...dar... atat mai e din mine sperante si amintiri.
Vin si plec pe acelasi drum, pe acelasi alb ce`mi da doar o stare de apatie. I-mi construiesc in fiecare zi acelasi deja-vu obositor fara sa-mi dau seama, ca si cum mi-ar fii lene sa traiesc.
Parca as fi un mort...Cearcane de om cu imsomnii de la ora 3, ten de batran urat de toti, ochi de copil care nu`ti spun nimic,dureri de cap spontane, maini lenese si reci, ofataturi dese de spasmofolice si glas aproare stins de prostia altora. Mi-e sila sa ma privesc in oglinda in fiecare dimineata, aceiasi fata plictisita.
Simt ca nu`mi am locul aici, ca sunt buna de nimic ca sunt degeaba... Dar poate e doar din cauza scolii si din cauza discutiilor monotone de acasa si poate va trece o data cu o saptamana de vacanta si de relaxare...
Deja i-mi piere cheful de scris aici pentru am impresia ca nu se va intampla nimic special si stiu asta!
Astept sa vina vara si albumul din feb de la massive attack. Acum deja mi-e lene sa mai scriu starile mele de cacat ma duc sa-mi fac un ceai si sa-mi continui discutia cu framiu despre halucinatii...
O zi buna!

vineri, 1 ianuarie 2010

Detasare.

02.01.2010 O luam de la capat cu acelasi chef de viata. E 1:51 am. nasul mi-e rece, mainile imi tremura iar ochii mi-s obositi si ei. Pe fata mea imi poti citi cheful de viata inexistent de ceva vreme, cearcanele de batran si plictisul ori lenea care-ti spune din start ca sunt entuziasmata de tot.
Vinul rosu dulce e singurul langa mine dar asta nu ma ajuta cu nimic...Nu am chef de absolut nimic. Nu vreau sa vad pe nimeni, mi-e prea lene de tot! Ma gandesc la ce o sa fac maine, urmatoarele zile, vacanta a devenit weekend si asta ma face si mai entuziasmata. "Masa de lucru" e plina de schite, de foi cu scris marunt si colturi indoite, pahare goale si alte chestii marunte care nu-si au locul pe birou. Fruntea calda si fina imi sta sprijinita lenesa si obosita in mana cu bratara pe care o port de 2 ani. Usturimea ochilor ma dispera si mi-e oarecum somn desi am dormit ceva azi... Mi-e prea lene sa dorm si de citit nici nu se pune vorba. Si totusi vreau ceva si nu stiu ce. Acel ceva ce ma scoate din stare asta. Nu stiu!
Poate e doar pe moment si o sa treaca, desi pesimismul meu ma avertizeaza ca o sa urmeze o luna monotona si banala. Vine si ziua mea, numai e mult.. 3 ian. Desigur inca un moment de 'bucurie'. Urasc chestia asta si am toate motivele. Zi-mi doar politicos 'la multi ani!' si poate o sa-mi aduci un zambet pe fata urata.
Oameni plictisiti plictisesc ingrozitor, mereu mai rau... si nu, nu e 4 ziua!

joi, 24 decembrie 2009

Vis

E 11:32 pm. Ascult obsesiv 'Red Snapper - Image of you' si mi`am zis sa`mi ocup timpul cu ceva util. E Ajunul Craciunului... sau cat mai este din el.Dar asta nu conteaza nu simt nimic... nici un spirit al Craciunului...dar treci peste asta nu o consider o sarbatoare importanta atata timp cat nu`mi place. Mi`am zis sa vorbesc despre vise pentru ca in urma cu 2 ani, in una din zile de Craciun am avut un vis memorabil si destul de ciudat fara o interpretare sau un reper anterior pentru a cauta o explicatie logica a visului. Acum citeam ceva despre interpretarea viselor de Sigmund Freud si relata si el un vis simplu care in prima faza nu avea interpretare iar apoi totul a decurs logic leganduse de intamplari ce sau intamplat intr`un trecut apropiat sau intamplari dintr`un trecut indepartat dar care au ramas memorabile.
Am incercat si eu fac o astfel de interpretare... Ma bine as povestii visul desigur...
Ooook eram intr`un loc necunoscut de mine extrem de mare si totul mi se parea extrem de larg si inalt. Langa mine se afla un fel de far de lumini foarte inalt, putin inclinat imparit in 12 etaje egale [stiu sigur]. Ceea ce era defapt in interiot era defapt o biserica rotunda pictata cu mult rosu si negru dar nu cred ca stiu precis ce era pictat pe pereti. Stiu doar ca imi atragea foarte mult atentia. Etajele nu aveau scari sau ceva, totul era construit sub forma unei spirale dar in asa fel incat fiecare etaj sa fie sectionat bine si egal ca inaltime. Jos etajele erau mai largi si se ingustau spre ultimul etaj. Am intrat in acea "biserica rotunda" si priveam ca un pitic de gradina tot ce se afla in jurul meu prima impresia a fost cea de frica pentru urcam lent si ma balansam grav din cauza 'scarilor' plate sub forma de spirala care ma duceau spre ultimul etaj. La ultimul etaj era un pat iiiimeeeeeeens [nu stiu de ce mi se parea atat de imens]. Vroiam sa ma asez pe el iar scartaitul continuu si balansarea acea imi provoca o ameteala puternica si senzatie de voma. De jos am auzit un strigat de barbat si a mai spus ceva 'infundat' dar care nu cred ca era important pentru mine atunci. Vocea parea identica cu vocea lui Oreste [cel de la tv, daca il stiti]. Da, ciudat si nu aveam nici cea mai vaga idee sau legatura de ce el... Visul sa terminat brusc cand scartaitul a incetat iar "scarile" au disparut, eu cazand brusc in gol si trezindu`ma brusc si rasufland usurata apoi...
Nu aveam nici cea mai vaga idee despre Oreste, cu ce se ocupa sau ceva de genul..l`am vazut doar de cateva ori la tv si atat. Dupa ceva zile, intamplator l`am vazut la tv pe b1 unde am aflat ca are si o emisiune, "Codul lui Oreste", unde am aflat mai tarziu ca se vorbea despre ezoterism, paranormal si tot ce tine de ele... Discutia filozofica oarecum pe care o purta el cu un domn [ autorul unei carti] ma atras imediat. Vocea lui calmaa, calda si pe acelasi ton era exact ca in vis. Asta cred ca ma atras mai mult la cei 12 ani, imi dadea impreisa de om sigur pe el care ofera afectiune doar vorbind serios.M`am speriat oarecum ca l`am vazut si ca are o emisiune unde se vorbeste despre ce`mi place mie...In fine. Deci as putea face doar o singura interpretare a visul poate putin nesigura...Biserica reprezentand lucrul de care mi`a fost frica de mica si`mi este. Culoarea rosu semnificand poate sangele visiniu care ma atragea fara vreo explicatie iar negru, obscurul care simteam ca ma priveste incontinu, numarul 12 tot ce ma atrage in legatura cu astrologia, spirala semnificand o urcare spre infinit sau chiar si beteala din brad asezata in acea forma... iar faza cu Oreste... poate doar un fel de semn sau o interpretare ce nu tine de repere anterioare/din trecut...Inca nu stiu concret, iar restul detaliilor...nu am nici o explicatie.
Concluzia este a ta si stii prea bine ca nu am un final bun intotdeauna. Obisnuieste`te cu asta si nu uita ca e Craciunul [ca e 12:24 am.] si ca tre sa fim mai buni chiar daca sunt antipatici sau chestii de genu... o zi buna sau noapte buna!


vineri, 18 decembrie 2009

Cine-i urmatorul?


O faci din teribilism. Nestire si detasare de lumea reala si de parintii de cacat pe care ii ai, care nu te inteleg si care compara vremurile tale cu ale lor nestiind viata de "adolescent" de acum. Si cel mai mult anturajul. Nu poti nega asta. Ne coordonam dupa ceilalti, ii imitam fara sa ne dam seama desi fiecare este original. Spiritul de turma!
" one pill make`s you larger
one pill make`s you small"
Imagineaza daca ai avea un "anturaj placut"[singurul exemplu idiot care mi`a trecut prin minte] Gen sa fii dintre cei mai buni [ma refer la scola si stuff] sa fi citit sute de carti, sa cunosti autorul detaliat si cate chestii... sa fii un intelept[prea batran], un istet [ prea copil], si un inteligent [ prea idiot poate ]. Dar exista un dar. Asta nu se intampla des. De ce nu? Pentru ca exista partea cealalta, sunt in perioasa preadolescentina-adolescentina si is genul de oameni care`ti zic in fata si sunt apatici. Gen: "Lasa`ma`n pula mea, eu cel putin i`mi traiesc viata." Hey nu sunt o frustata, nu sunt omul care va incerca sau va reusi sa schimbe ceva prin asta. Scriu pentru asta simt sa fac acum. Gandeste`te atunci cand faci daca e cu cap, daca te ajuta, daca are folos si cel mai important urmarile. Orice ce lucru pe care`l faci va avea si o urmare bine inteles. Buna sau rea! Pana si o cana pe care o pui de pe o masa pe alta are o urmare care va fi aia a depinde de cineva sau de ceva anume. Te intrebi de ce viata`i curva si totul e de cacat. Tu`ti faci asta cu mana ta si nu`ti dai seama.Vara`mea imi spune mai mereu: "De ce iti complici viata, cand ea poate fi atat de simpla si atat de placuta". Esti entuziasmat pentru ca in felul asta iti faci mii de prieteni, esti cu adevart cineva in ochii altora iar lumea va incerca sa fie ca tine vrand sau nevrand. Dar pana cand? Probabil pana cand atingi ceva. Apogeul. cand va fi apogeul asta depinde de tine poate fi intr`un mod placut sau nu chiar. Si eu am chestii regletabile si mi`as dorii o viata noua, dar asta tine de intimitatea mea si oricum nar fi interesat nimeni si nu vad de ce. Incepi cu niste plamani virgini si tanjesti spre muguri virgini care`ti creeaza placere si uiti de realitate si de ceea ce te inconjoara. Vrei sa fii un cineva, sa te afirmi, sa uiti de probleme cu ai tai, sa nu`ti pese absoult nimic sa fie cum vrei tu. Treci fara sa vrei la chestii ilegale si esti "disperat" dupa bani, ai face orice, ti`ai mintii si cel mai bun prieten/a, ca ti`a murit bunica ai nevoie sa`ti platesti ceva, sau pur si simplu ca ai nevoie de acei bani. Continui sa negi realitate, traiesti in lumea ta reala, esti NEPASATOR. Incet incet toti cei din lumea ta devin niste induvialisti dar care cu scop
uri comune. Atingi din nou un apogeu chiar daca treci prin acela tripuri de cacat si iti zici: Nu mai vreau asa ceva!" Treci peste. Nu te mai intereseaza nimeni, Sunteti doar voi doi. Iti zici ca nu vei cadea in alte extreme si vei devenii un dependent, fara sa`ti dai seama de ce faci asta. Devii un pastilat, un inhalator de cacat, un zombie, un drogat, fara sa recunosti, fara sa tii cont de "evolutia" ta. Capaniile anti-drog sunt ca orice ala capanie anti-ceva. Sunt de cacat! Si starnesc cu atat mai mult, iteresul, curiozitatea, si placerea celorlati care nu au gustat din placerea aceasta. Incearca pe pielea ta dar constientizeaza ceea ce faci atunci cand faci, nu cadea in extreme si detine un control asuprea vietii tale. Unii pesimisti ca si mine ar spune ca: "Sigur, dar cu`i ii pasa! oricum toti murim..." da, dar gandeste`te ca poate sunt si persoane pentru care merita sa traiesti si nu in modul "extrem". Nu poti avea o viata normala? Nu poti sa bei un lapte cu un biscuite scriind idiotenii cum fac eu acum, nu te poti apuca de ceva ? Arata`le ca tu ai control! Dar nu! Esti obisnuit sa`ti complici viata! Nu`ti dai seama, e normal! Ce e mai urat e ca apogeul final poate fi bun sau rau. Terminandu`se cu moartea [oricum murim, dar intrund mod placut de realitatea voasta]
si bun, fancand 'schimbarea radicala' care nu se intampla cam niciodata! Un om in minus...nu`i mare piedere...Dar daca ai fii tu in locul aceluia, sau prietenul/fratele/sora. Nu vreau sa ma gandesc... e absurd, prostesc oarecum, epic si nu vreau sa ma contrazic cu mine din nou dand sfaturi inutile. Suntem satui pana peste cap de ele. Vom traii, si vom vedea. Citind cacatul asta sunt sigura ca nu voi schimba ceva pentru ca e imposibil. Viata ta se scurge lent dar sigur. Macar gandeste`te cand faci ceva sa nu fie prea tarziu. Detine tu controlul dar nu in modul asta. Sa fii un om normal e anormal in lumea asta. Nu vei
fii considerat om daca esti normal, trebuie sa fii influentat de spiritu de turma ca sa fii cineva. In fine....degeaba vorbesc.
Moartea unu`i prieten te va schimba cu ceva?! Totul depinde de controlul tau necontrolat. Panica sau indiferenta placuta te vor duce in acelasi loc. Chestiile regretabile le faci la varste fragede fara sa vrei.
Abea astepti din viata asta sa scapi! Pentru data viitoate: " Have a nice trip!" In reluare nu doare.

Si realizez intr`un final, mai greu
Ca eu sunt ei, si ca ei sun eu!




marți, 15 decembrie 2009


Atmosfera de Craciun

15 Decembrie. Friiiiig si de dimineata o ninsoara marunta si deasa care te avertiseaza oarecum ca vine Craciunul. Beculete, ornamente, brazi, lumanari si concerte cu colinzi in tot orasul. Si sa nu uitam cel mai important Hrusca. Hrusca e peste tot in decembrie. De parca ar fi o sarbatoare specifica pentru al omagia pe Hrusca nu o sarbatoare in care "sarbatorim" nasterea Domnului.
Acum cateva zile ma plimbam ca tot omu prin oras. -Ce de boieri suna "oras"- La plecare in maxi ce crezi reclame cu hrusca si concerte pe nus` ce date nus`cand, nus`unde. Ok trecem peste am uitat de el uitandu`ma la miile de beculete ce insufleteau gerul de afara si intunericul din ce in ce mai obscur... Dupa o lunga plimbare si mult frig m`am ales cu o raceala, si in autbuz din nou ca sa`mi aduca aminte ca vine Craciunul, Hrusca. Si ce melodie.... Mi`a fost deajus sa ascult ca "Leru`i ler" si "Linu`i lin si iarasi lin" si nu`i altceva. Clasic desigur! Pe strada, normal alte zeci de afise cu colinde, colinde si iar colinde. Macar de ar fi frumoase. Dar avem unele colinzi de toata jena. Is cam triste ele de fel si nu`ti inspira aceea bucurie de Craciun pe care ar trebuii sa o avem. Trecem peste! La roman carne si bautura sa fie de Craciun ca restu nu conteaza. Ajuns acasa DIN NOU Hrusca. Filmari de la casa de cultura cu concertul de pe 2. Omul asta o sa ajunga mai popular ca Mos Craciun aici, ma jur. In loc sa le zici legenda copiilor cu mosu care aduce cadouri va fi o alta legeda unde mosu va fi inlocuit cu hrusca. Probabil uniii se intreaba de ce hrusca asta nu apare vara, toamna si apare doar prin iarna in zona sarbatorilor. Un raspuns mai logic de atat nu exista de cat acela ca el canta colinde si atat. Oricum ce Craciun ar fi ala la romani fara Hruscaaaaa?! Trecem si peste mr.hrusca. Macar ce`mi place de Craciun e mirosul din case de brad, portocale/mandarine si scortisoara. E mirific! In case e cald si bine de parca ai vrea sa fie tot timpul asa.. E destul de liniste, dar nu e o liniste care sa te cutremure, sa te sperie, e placut.... N`as putea spune asta concret pentru ca inca se mai aud pe strada injuraturi si certuri care treci peste ele din bun simt si i`ti vezi doar de treburile tale. Vanzatorii de la tarabe stau ascunsi si urmaresc clientul perfect, care sa`l mituiasca cu crengute de brad ori vasc sau ornamente cu craciunite. Noptile de iarna sunt iluminate de zapada care se depune necontrolat. In surdina se aud niste copii care repata uraturile lor impreuna cu ritmul simplu si epic de tobe. Cei care se bucura cel mai mult sunt desigur copiii.Ei nu uita niciodata ca e Craciunul si ca trebuie trait din plin o data in an. Parintii de cele mai multe ori uita sa se bucure sunt agitati, nervosi, stresati si se plang. Nu uita! Nu conteaza ca n`ai bani de cadouri sau alte chestii sofisticate, macar o felicitare sau chiar si o urare prin telefon sau un mesaj va aduce un zambet pe chipul celuilalt.
Craciun Fericit si tie si hai la un vin fiert cu scortisoara :) !