Detasare.
02.01.2010 O luam de la capat cu acelasi chef de viata. E 1:51 am. nasul mi-e rece, mainile imi tremura iar ochii mi-s obositi si ei. Pe fata mea imi poti citi cheful de viata inexistent de ceva vreme, cearcanele de batran si plictisul ori lenea care-ti spune din start ca sunt entuziasmata de tot.
Vinul rosu dulce e singurul langa mine dar asta nu ma ajuta cu nimic...Nu am chef de absolut nimic. Nu vreau sa vad pe nimeni, mi-e prea lene de tot! Ma gandesc la ce o sa fac maine, urmatoarele zile, vacanta a devenit weekend si asta ma face si mai entuziasmata. "Masa de lucru" e plina de schite, de foi cu scris marunt si colturi indoite, pahare goale si alte chestii marunte care nu-si au locul pe birou. Fruntea calda si fina imi sta sprijinita lenesa si obosita in mana cu bratara pe care o port de 2 ani. Usturimea ochilor ma dispera si mi-e oarecum somn desi am dormit ceva azi... Mi-e prea lene sa dorm si de citit nici nu se pune vorba. Si totusi vreau ceva si nu stiu ce. Acel ceva ce ma scoate din stare asta. Nu stiu!
Poate e doar pe moment si o sa treaca, desi pesimismul meu ma avertizeaza ca o sa urmeze o luna monotona si banala. Vine si ziua mea, numai e mult.. 3 ian. Desigur inca un moment de 'bucurie'. Urasc chestia asta si am toate motivele. Zi-mi doar politicos 'la multi ani!' si poate o sa-mi aduci un zambet pe fata urata.
Oameni plictisiti plictisesc ingrozitor, mereu mai rau... si nu, nu e 4 ziua!
02.01.2010 O luam de la capat cu acelasi chef de viata. E 1:51 am. nasul mi-e rece, mainile imi tremura iar ochii mi-s obositi si ei. Pe fata mea imi poti citi cheful de viata inexistent de ceva vreme, cearcanele de batran si plictisul ori lenea care-ti spune din start ca sunt entuziasmata de tot.
Vinul rosu dulce e singurul langa mine dar asta nu ma ajuta cu nimic...Nu am chef de absolut nimic. Nu vreau sa vad pe nimeni, mi-e prea lene de tot! Ma gandesc la ce o sa fac maine, urmatoarele zile, vacanta a devenit weekend si asta ma face si mai entuziasmata. "Masa de lucru" e plina de schite, de foi cu scris marunt si colturi indoite, pahare goale si alte chestii marunte care nu-si au locul pe birou. Fruntea calda si fina imi sta sprijinita lenesa si obosita in mana cu bratara pe care o port de 2 ani. Usturimea ochilor ma dispera si mi-e oarecum somn desi am dormit ceva azi... Mi-e prea lene sa dorm si de citit nici nu se pune vorba. Si totusi vreau ceva si nu stiu ce. Acel ceva ce ma scoate din stare asta. Nu stiu!
Poate e doar pe moment si o sa treaca, desi pesimismul meu ma avertizeaza ca o sa urmeze o luna monotona si banala. Vine si ziua mea, numai e mult.. 3 ian. Desigur inca un moment de 'bucurie'. Urasc chestia asta si am toate motivele. Zi-mi doar politicos 'la multi ani!' si poate o sa-mi aduci un zambet pe fata urata.
Oameni plictisiti plictisesc ingrozitor, mereu mai rau... si nu, nu e 4 ziua!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu